January 8th, 2008
432 amintiri dintr-o epoca (sper) apusa

4 luni, 3 saptamani si 2 zile .. in sfarsit .. l-am vazut.

De cand s-a lansat filmul toata lumea il pupa in freza pe Cristian Mungiu. Il considera genial, filmul exceptional, ii dau premii, il lauda. Au dreptate.

Desi nu sunt “fan” de filme romanesti (n-are rost sa discutam acum problemele de (in)cultura muzicala sau cinematografica) am dorit sa vad filmul acesta, pentru a intelege ‘the hype’. Acum .. am inteles.

“Amintiri din epoca de aur”, cam asta ar fi subtitlul acestui film. Povestea este simpla: ea a comis-o, este insarcinata in luna a doua (ba a treia, stai ca a trecut de a patra), prietena ei face toate demersurile necesare, treaba se rezolva, gata.

Da, va stric finalul (ma gandesc ca il banuiati, ca nu scenariul este punctul tare al filmului) si uite ca in 2 randuri v-am povestit acest film, asa ca puteti sa nu il mai vedeti. De ce sa va obositi?

Va rog sa va obositi .. chiar este un film care merita minutele acelea de vizionare. Am spus ca nu “plotul” este punctul sau forte, dar atunci de ce este un film remarcabil? Pentru modul in care toata povestea de “2 bani” este povestita. Pentru tehnica rudimentara de filmare (asa am putea considera filmarea dintr-o pozitie, fara 360 de grade, fara camere care urmaresc miscarea actorilor, fara “inflorituri”).

Este o filmare seaca, dura, rece, exact cum este filmul si situatia unei tinere de 22 de ani care doreste sa avorteze in plina perioada de “decretei”. Asa cum este situatia unei femei care NU are voie sa decida ce face, pentru ca tatucu’ vrea bebelusi multi, sa creasca sporu’ de populatie.

Poate ca eu, ca femeie, vad mai multe in filmul asta. Poate ca sunt mai sensibila fata de niste aspecte care poate ii scapa unui barbat. Pentru ca eu, daca ma gandesc la “si daca as ramane insarcinata, ce as face?” nu as raspunde ca orice barbat “tu nu vei ramane insarcinata”. Ei, nu, ca el, barbatul, este Mafalda, Nostradamus, si stie el ca si Mama Omida ca MIE nu mi se poate intampla asa ceva. Asta NU este un raspuns. De la asa ceva se ajunge la problema rezolvata in 432.

De ce ma bucur ca nu mai traiesc in epoca de aur? Pentru ca eu, acum, ca femeie, DECID ce sa fac cu viata mea si cu cea a “accidentului” sau a copilului mult dorit. Orice decizie as lua, am la dispozitie cabinete specializate, am dreptul sa iau aceasta decizie, beneficiez de servicii medicale legal, fara sa trebuiasca sa fac atatea cate in film.

Pentru ca toata “decretiada” asta a umplut orfelinatele de copii si cimitirele de femei moarte de pe urma unor chiuretaje “babesti”, ca a dat ocazia unei coruptii incredibile. Daca o femeie decide sa NU tina o sarcina, garantat ca nu o va tine.

Este un film trist si dur in acealasi timp. Este o “fresca” (doamne, parca fac comentariile din a 11-a :)) a perioadei in cauza. Le avem pe toate: troleibuzele infecte, cu scaunele alea de lemn, ca doar nu trebuia omu’ muncii sa se simta bine in drum spre cotet, blocurile jegoase, apartamentele meschine, pline cu tablouri de 2 bani si becuri de cat mai putini “vati”, functionarii si cei care lucreaza cu publicul cat mai agresivi si mai nesimtiti (ca doar nu ei trebuiau sa serveasca, clientul era “rahatul”), vesnica problema a celor cu clase mai multe, fata de oamenii “simpli”, intunericul si mizeria care inca mai caracterizeaza orasele noastre, frica mereu prezenta ca ai putea fi prins, coada din fata alimetarei prost aprovizionate etc.

Imi aduce aminte acest film de multe aspecte pe care le credeam uitate, dar in acelasi timp ma face fericita pentru ca acum NU mai traiesc asa ceva: am la dispozitie metode contraceptive la alegere (acum chiar ca numai neinformatele si neatentele “raman”), am spitale si legea e de partea mea, am metode de informare, am acces la servicii de transport privat (taxi adicatele), incat sa nu umblu noaptea  pe jos pe toate coclaurile, am libertatea de a-i trimite unde trebuie pe nesimtitii care nu ma servesc cum trebuie si de a alege pe altii (concurenta e si ea buna de ceva), am atatea …

Iar acum am aceasta recomandare pentru voi: vizionati acest film. Sincer si neasteptat: MI-A PLACUT.

Felicitari lui Cristi Mungiu si dorim sa il vedem cu un OSCAR in mana. L-ar merita.



January 4th, 2008
American History X

Incepe in cateva minute pe TVR.

Revin cu mai multe pareri, l-am vazut acum vreo 2 ani. Sa am ideile proaspete.

De vizionat ;)

No, hai ca l-am vazut (revazut, mai exact).

Edward Norton intr-un film dur. Un film care te socheaza, te supara si apoi te socheaza din nou. Un film ce iti “vorbeste” despre intoleranta, despre discriminare, despre suprematia rasei albe, despre momentele in care aceasta suprematie dispare si albul este “negrul”, despre ura si despre cum iti schimba ea viata.

Din pacate nu sunt un bun critic de film (nu sunt deloc), dar nu pot trece peste acest film, American History X, fara a va spune care sunt gandurile pe care le am dupa ce l-am vizionat.

As putea supralicita si spune ca “pica” bine exact in momentul in care si noi avem anumite probleme sociale similare. Ei nu sunt negri, dar o mare parte din problemele pe care albii din film le pun in carca celor de culoare, se cam potrivesc cu problemele pe care le avem si noi in tara.

“Sclavia s-a abolit de 150 de ani, si astia inca nu s-au adaptat?”, intreaba Derek Vinyard (eroul principal) satul de atatea probleme cauzate real sau doar in mintea lui de cei de culoare (citatul este aproximativ). Si la noi exista o anumita etnie care inca nu pare a fi in stare sa se adapteze legilor din tara si stilului de viata din acest moment.

Aceasta “rasa” primeste locuri de munca de la stat, locuri in facultati, pentru care nu trebuie sa sustina examen, mi-ar placea sa cred ca ocupa si locuri de munca tot in sistem privilegiat dar (cu riscul de a se considera ca discriminez) mi-e teama ca nu este cazul :D

Ceea ce mi s-a parut cel mai important in acest film a fost faptul ca generalizam si astfel condamnam o intreaga rasa, o intreaga comunitate, desi NU TOTI sunt la fel. In cazul lui Derek, convins ca toti negrii sunt “arma diavolului”, revelatia vine intr-un moment neplacut: in inchisoare albii lui (cu aceleasi idei de “white supremacy”) se intorc impotriva lui, exact acei albi (nu atat de fixati in convingerile lor) fac tot felul de intelegeri cu “corciturile”, pentru ca isi stiu interesul.

Este tradat in crezul lui (absolut sincer pana la urma) de oameni care stiu sa creada in ceva atunci cand le convine si de asemenea stiu sa se faca frate cu dracu’ pana sa treaca mitica punte.

Salvarea lui vine exact de la un negru, un individ care, desi stie de ce este Derek la “mititica”, desi ii vede tatuajele si ii cunoaste istoria in cele din urma, il salveaza de negrii care in inchisoare sunt majoritarii. Acolo, in inchisoare Derek este “negrul”.

Tot acolo invata ca si cei de culoare pot fi simpatici, ca poti discuta cu ei, primeste sfaturi pana si in dragoste, de “anger management” (ca tot este furios), ca nu conteaza ce culoare ai, atat timp cat exista comunicare si bunavointa. Interesant este ca tot in inchisoare este vizitat de profesorul lui Mr. Sweeny, ce ani inainte s-a facut si el vinovat de aceleasi sentimente discriminatorii, la adresa albilor de data asta. Si iata ca acum Derek invata un lucru important: ura NU este doar a lui, nu doar el uraste, chiar si el ESTE URAT.

O replica mi s-a parut din nou absolut importanta si vorbele in cauza sunt ale profesorului negru fata de fostul sau elev eminent. “Has anything you’ve done made your life better?”

Raspunsul lui Derek NU poate fi afirmativ: este in inchisoare (sentinta pe 3 ani, daca fratele sau mai mic depunea marturie, ar fi luat sentinta pe viata), familia are probleme uriase (tatal sau a murit cu cativa ani inainte, mama este foarte bolnava, sora mai mare este in scoala, fratiorul este deja skinhead convins si o ia pe aceeasi cale ca si el, mai are o sora micuta, cei ramasi acasa locuiesc intr-un apartament mizer si prea mic pentru necesitatile lor), el este in infirmierie dupa ce a fost violat de alti neonazisti ca si el (suparati ca se intelege tot mai bine cu negrii), a fost un elev eminent si putea avea un viitor mai bun.

“Has anything you’ve done made your life better?”

Cu gandul acesta iese din inchisoare si este gata sa isi asume adevaratul rol de cap al familiei.Trebuie sa il scoata pe fratele sau mai mic din “gheara” organizatie neonaziste care a prosperat pe renumele sau (a devenit un adevarat erou in perioada detentiei) si trebuie sa opreasca haosul pe care l-a declansat in urma cu 3 ani.

Odata ce ai pornit insa un asemenea val de ura si s-au intamplat atatea, este oare posibil sa “inchizi robinetul” si sa spui “OK, gata!”?

Revenind la similitudinile intre situatia din film si unele evenimente care nu sunt atat de departate de noi, nu pot sa nu ma gandesc ca discriminarea este ceva ce ne afecteaza. Ma fac eu insami vinovata de anumite ganduri “necurate”, cu privire la anumiti reprezentanti ai minoritatii in cauza. Este clar ca sunt multe probleme pe care le cauzeaza, este clar ca noi “romanii pur sange” nu suntem sfinti din calendare.

Discriminarea doare cand esti tu cel fata de care se stramba din nas. Cat de jigniti ne simtim cand italienii de pilda ne-au trecut la categoria “tigani” PE TOTI? Cat de mult ne doare cand uneori suntem priviti cu un rictus de scarba numai pentru ca suntem romani? Nu furam. Nu ucidem. Pana si amenzile ni le platim corect. Ne spalam, mirosim bine, vorbim civilizat. Si ne dorim ca peste granita oamenii sa ne priveasca asa cum trebuie: ca pe niste oameni. Daca as fi scuipata de un neamt de pilda pe strada, mi-ar placea sa cred ca a facut-o pentru ceva ce EU PERSONAL am gresit. Ca i-am calcat cainele, ca i-am dat peste cap gunoiul sortat cu grija. Nu pentru ca sunt romanca.

Eu personal NU ma voi plange aici ca am fost discriminata, pentru ca as minti. Este drept ca nu am vizitat Italia (si poate spre binele meu voi mai sta departe o perioada), in Germania, Cehia si Ungaria insa (putinele tari pe care le-am vizitat) am fost tratati bine. Am vorbit romaneste linistiti, am fost tratati cu respect, servirea in hoteluri, restaurante, magazine a fost ireprosabila.

Discriminarea este o chestie pe care o imbratisam repede. Este o furie care te cuprinde usor. Dar oare cat de mult mi-ar imbunatati asta viata?



January 2nd, 2008
Sophie’s Choice
  • daca ar trebui sa alegi intre viata baietelului tau sau cea a fetitei tale .. ce ai alege?
  • daca ar trebui sa alegi intre a te revolta impotriva unui sistem criminal si a te supune lui, ce decizie ai lua?
  • daca ar trebui sa alegi intre omul pe care il iubesti si cel pe care l-ai iubit, pe cine ai alege?
  • daca ar fi sa alegi intre omul care iti ofera o viata noua si cel care iti va aduce moartea, care ar fi alegerea ta?

Sophie’s Choice. Unul dintre cele mai bune filme de Oscar.

Daca ti l-am recomandat cu atata caldura, tu cei alegi?



December 22nd, 2007
De Craciun, pentru voi

Ani de zile aveam piesele astea in playlist in zilele din apropierea Craciunului. Radioul la care am lucrat aproape 7 ani a inceput sa emita in 24 decembrie 1998 .. a fost cel mai frumos cadou pentru mine. Din pacate discutam despre el la trecut, dar listutele mele de piese inca mai sunt proaspete in memorie. Pentru ca de Hrusca avem deja parte prin toate locatiile, imi permit sa va ofer o listuta cu piesele care mie mi-au facut Sarbatorile mai frumoase. Cantece “xmas related” pe care merita sa le re-auzim.

Momentan cam atat, ca oricum v-am dat destul de ascultat :)

Auditie placuta si un Craciun asa cum l-ati visat ;)



December 17th, 2007
The Big Bang Theory

Iar am ramas in urma la categoria “recomandarea saptamanii” asa ca acum recuperam cu un sitcom: The Big Bang Theory

De ce va recomand minunea? Pentru ca si eu l-am descoperit de curand (mai exact de ieri noapte, de cand vizionez la gramada cele 8 episoade din sez.1) si poate pentru ca este posibil sa va placa. Sunteti pe blogul asta de geek, asa ca sunteti probabil si voi la fel, puteti citi romgleza mea, deci probabil merge si engleaza neaosa (sincer nu am cautat subtitrarea), este posibil sa va placa.

Un sitcom cu 2 indivizi prea destepti pentru lumea asta, unul dintre ei (Leonard) se indragosteste de o blonda care (conform celebrului mit) este .. blonda … celalalt (Sheldon) este absolut magar de cele mai multe ori sau “socially challenged” sa fim si noi politically correct.

E chiar dragut

Si daca tot sunt acum calare pe situl CBS (cei care fac si Grey’s Anatomy), mai caut ceva pe acolo .. poate am inca o recomandare “saptamana viitoare” (adica atunci cand imi amintesc ca iar am uitat sa scriu). Bine ca nu fac la fel in toate, ca aveam probabil deja 20 de copii :D



December 4th, 2007
Robert Cray

robert crayHai sa ne mai jucam un pic de-a “recomandarea saptamanii”, cu un muzician mai “usurel” din genul blues, ca mai incolo intram in materie mai tare.

Ii zic “de generatie noua”, pentru ca este mai tanar decat alde BB King sau raposatul JL Hooker. Are insa 54 de ani in momentul asta, asa ca mi-e greu sa il numesc “tinerel”.

Hai ca n-am inceput articolul pentru a discuta despre varsta lui Robert Cray, ci pentru a recomanda cateva song-uri care chiar merita sa pierzi timpul pe Youtube.

Inainte de a intra in “materie”, hai sa ne amintim ca are ca idoli muzicali: Albert Collins sau Muddy Waters si ca a lansat si el deja suficiente albume .. Lista in cauza se poate consulta pe Wikipedia, ca doar de aia exista :D

Hai sa punem si o lista de piese recomandate. Chiar daca este din genul blues, este “easy listening”, sigur vor fi piese care sa va placa:



November 15th, 2007
Stevie Ray Vaughan

Iar am ramas datoare la categoria “recomandarea saptamanii” asa ca imi iau revansa cu un artist pe care personal l-am iubit destul de mult. L-am descoperit de pe primul meu CD cumparat (ceva de genul “black blues”). Erau pe acolo piese interpretate de Sonny Boy Williamson, Buddy Guy, BB King, JL Hooker si alti bluesmen pe care ii voi reaminti pe aici, in categoria de recomandari. Ce m-a socat a fost ca unul dintre ei, prezent cu 2 piese in compilatia respectiva, era Stevie Ray Vaughan, care, fie vorba intre noi, nu prea era negru :D

Stevie Ray s-a nascut in Dallas si prin 2003 celebra revista Rolling Stone declara ca este no.7 in lista de cei mai buni chitaristi. Stiu ca incepusem sa fiu interesata de el, numai ca am aflat cu ocazia aceea ca a si murit, intr-un accident de elicopter (asa cum s-a intamplat de pilda si cu altii inaintea lui).

Trecem peste faza de drug addiction (ca pe vremea aia toti aveau ceva in nas sau in vene) si de acuzele formulate de “copiere” a lui Jimi Hendrix. Baiatul chiar avea niste piese deosebite, pe care vi le recomand cu placere astazi:

Sunt convinsa ca exista si mai multe filmulete pe YouTube cu Stevie Ray Vaughan .. va las placerea de a-l descoperi sau redescoperi. Sa imi spuneti daca va place ;)



November 2nd, 2007
Leonard Cohen

Din seria “aristi con cojones” cat casa … astazi recomandam cu bucurie pioniereasca Leonard Cohen. Cantautor canadian, cu niste versuri foarte bine puse la punct (ca doar este “poiet”) si linii melodice simplute, un pic “invechite”, dar salvate de vocea lui magnifica si de backing vocals de calitate.

Am incercat si astazi sa va gasesc niste videos pentru cele mai cunoscute piese ale sale, asta ca sa nu va pun sa cautati in nestire pe net si prin magazine muzica lui. Daca v-am convins prin video-urile in cauza, puteti sa puneti la colectie albumele sale.

Uite si lista promisa:

Doar cateva dintre cele mai cunoscute piese .. ascultati si bucurati-va de muzica unui artist de calitate …



October 29th, 2007
Barclay James Harvest

Din seria “nu se mai face, frate, muzica din asta azi” va prezint o trupa aproape necunoscuta pentru foarte multi iubitori de muzica. Nu sunt atat de cunoscuti ca si Yes, Genesis (faza inainte de plecarea lui Peter Gabriel, in 1975) sau Pink Floyd, dar tot Progressive se spune ca ar fi cantat: Barclay James Harvest.

Incerc sa va deschid apetitul pentru ei prin 4 piese pe care personal le ador.

more



October 24th, 2007
Layla - de ieri si de azi

Eric Clapton a fost mereu unul dintre artistii dragi mie. Nu pentru “lalaiturile” de dupa 90 (era MTV) ci mai ales pentru munca din Derek and The Dominoes, Blind Faith .. nu, nu am uitat Cream (”crema” compusa din el, Ginger Baker si Jack Bruce).

Departe de muzicile “comercializate” din ultima perioada (oricum s-a pastrat un standard ridicat), “Slowhand” a prestat la viata lui niste muzica halucinant de frumoasa. I s-a zis chiar “The God” si nu trebuie sa fii fan pentru a-ti placea muzica lui.

Astazi mi-am amintit de o piesa foarte cunoscuta de multi dintre voi in a doua versiune, MTV live. Este vorba de Layla … Nu, nu pot spune ca nu este frumoasa. Este varianta “slow”, simplificata si “moderna” a unui cantec care insa este prea putin cunoscut. Desi varianta MTV este frumoasa, nothing against this, varianta veche mi s-a parut mereu mai buna.

Varianta “oldie” pe care o recomand astazi (alaturi de cea din ‘90, pentru ca si ea e frumoasa) a aparut pe albumul Layla and Other Assorted Love Songssingurul din lineup-ul Derek and the Dominoes (inca un proiect in care si-a bagat nasul chitaristul nostru).

Dateaza deci din 1970 .. poate multi ignora muzica din acea perioada. Incercati sa nu faceti asta, s-au creat niste piese atat de frumoase si de lucrate. Poate LAYLA veche te convinge ;)



Dojo Blog - opinii fara diacritice designed by Wedding Jewelry and sponsored by Shop Online and Weight Loss